joi, 4 iunie 2009

Nunta nr 2

Data: 30 mai 2009
Locație: Ploiești, restaurant Best
Personaj: Nașă
Caracteristici: Rochie (ce culoare au vrut mușchii mei, bineînțeles mai puțin alba, pe motiv ca ma linsa mireasa; mi-am ales un albastru marin, cu trena lunga cu paiete pe ea, MARE GREȘEALĂ! nu paietele, ci trena ), buchet de flori roșii în mana.
Vremea: A debutat cu o ploaie buna, care și-a tras răsuflarea prin jurul prânzului ca apoi sa repornească în forță pe tot parcursul zilei, cu rafale și tot tacâmul.

Descriere generala:
Totul a început cu o seara înainte și anume cu bătutul bradului la nas, adica in cazul asta, sotul meu :p Apoi am plecat la părintii miresei, pe care i-am si cunoscut cu ocazia asta. Din fericire nu ne-am întins prea târziu în noapte.
A doua zi, ora 11, cununia civila, amândoi au spus Da, deci am putut trece mai departe la șampanie si servit de bomboane, si cateva poze in fata muzeului de istorie. Nu ploua, dar era destul de frig. Brrr! Si plin de puradei care veneau la noi cu -"Sa treaiasca nasii!" -"Nu zau! DIS-PARI!"
(Aici bag coafatul si o fuga in carrefour pt ultimele cumparaturi.)
Ora 16: Vin mirele, parintii lui, alai mare cu piane pe piept si iuiuiu, sa ne ia la biserica. Plecam pe aceeasi ploaie torentiala, deci avem "satisfactia" de a folosi noua umbrela pentru 2 persoane.
Ora 16:45 Ajungem la mireasa, mirele o cauta de zor, o si gaseste la un moment dat. Ne punem iar pe cantat, mancat, ciocnit pahare si nu in ultimul rand pandit ploaia de afara, ca poate, poate sta. Nici vorba :(
Ora 18:10 Plecam la biserica pe ploaia parca și mai înverșunată sa sature pământul de apa.
Ora 18:30 Bineînțeles ca iar a trebuit sa așteptăm ca la ora la care erau ei programati, incepuse o alta cununie. Deci am așteptat cumintei în mașină, spălată vârtos de ... ați ghicit! ploaie.
Ora 19:30 (Parca) Se termina si slujba precedenta. Claude o piteste pe Anca, ca deh! faza cu miresele care nu trebuie sa se vada poate creea o falie spatio-temporala. Ne regrupam, deja invatasem rutina. Începe slujba, deja stiu toate replicile cu subtitles cu tot, mai ales alea total jenibile cu femeia supusa si barbatul cap femeii. Mdea! ce sa zica si ei?!
Ora nu mai stiu Ajungem intr-un final fericit si la restaurant, bineînțeles ca iar e nebunie cu locurile de la masa, deci ma consolez cu ideea ca asa e la toate nunțile. Ne linistim in cele din urma si cu pupatul lumii si atatia "Sa va traiasca!". Incepe valsul, apoi cica exista si un fel de vals al nasilor, dansam si noi, muuult mai relaxati ca saptamana trecuta.

"Tradiţii" respectate:
  • Batutul bradului la nas si parintii miresei;
  • Luatul nasilor la nunta;
  • Cautatul miresei prin casa
  • Incaltatul miresei (s-a mai dus o hartie de 200 roni :p)
  • Statul pe nu stiu ce perna si eu cica o aranjam;
  • Intampinatul nuntaşilor cu şampanie şi pişcoturi, la restaurant;
  • Intratul la restaurant sub esarfa mea (de data asta) tinuta de mama lui Bob ;
  • Valsul mirilor (soo cute, dar melodia noastra a fost mai misto :p);
  • Furatul miresei (răscumpărare: o incercare de interpretare a piesei "Pusca si cureaua lata" care s-a transformat in "ora la" si o declaratie plina de "amor", ambele din partea mirelui);
  • Tăiatul tortului şi mânjirea cu frişcă;
  • Aruncatul buchetului (Mi-am dat seama ca nu o sa mai fiu niciodata in gramada de gagici care se lupta pentru un buchet. Hehe!)
  • Desfăcutul voalului pe melodia aia de bocit; Aici i-am dat emoții Ancăi. M-am prefăcut ca-i leg năframa ca și cum s-ar pregăti sa șteargă pe jos :p Pana la urma i-am asezat-o pe umeri
  • Scosul și aruncatul portjartierei (Hmm! Iar a prins-o unul care si-a pus-o pe cap. Asa nu suport fazele astea!)

Calcare de trena:
  1. Ma cheamă mirele în baie sa-i aranjez papionul. Terminam, dau sa ies vârtos din baie, nu pot, mirele tocmai ma călcase pe trena. Reflexul meu a fost sa tip, drept pentru care toți nuntașii apar pe hol si ne vad pe noi ieșind din baie, râzând de mama focului.
  2. O gagica în biserica.
  3. Socrul mare, iar în biserica, noroc cu o tipa care a fost pe faza, ca altfel rămâneam fără rochie.
  4. La Isaia dănțuiește eu însumi de vreo 5-6-7 ori.
  5. La intrare la restaurant, nu mai țin minte cine
  6. Pe ringul de dans: fără număr.
Sentimente şi trăiri: Am fost mult mai calma ca săptămâna trecuta. E interesanta si experienta asta cu nasitul, faptul ca pentru oamenii ăștia suntem o a treia pereche de părinti. Am dansat mult mai mult, asta si pentru ca am avut tocuri mai mici :p Insa, deși a durat parca mai putin cu o ora, nu am mai avut aceeași senzație de comprimare a timpului. Eh!


Întâmplări hazli şi momente faine:
  • Cand a venit mirele sa ne ia la biserica, nu mergea liftul si cum din pacate stam la 6 au luat-o pe scari, cu alai, acordeonist, pozar, cameraman si cine mai era; faza mortala e ca tocmai inchinam un pahar cand aflam ca socrul mare e blocat in lift;
  • "Cantatul" mirelui pentru a-si rascumpara mireasa;
  • Declaratia de dragoste a mirelui a inceput cu : "Tu esti motivul pentru care ma trezesc in fiecare dimineata si plec la Oradea, Sibiu, Cluj ..." aici au izbucnit toti in ras, pana cand l-a salvat mireasa, care, din fericire a inteles unde dorea el sa ajunga cu afirmatia.
  • Dizeoza, parca asa ii spune, a fost cand funny cand jenibila, dar ce sa-i faci?! Pana la urma a antrenat lumea la dans si l-a incurcat pe Bob la declaratie :p
  • La un moment dat eram toti la masa de prezidiu, si Miti (cumnatul mirelui) ne tot sacaia cu poze cand infulecam, asa ca eu si Anca am luat fiecare cate o carafa de vin, am ciocnit si am baut din ele.
Învățături si sfaturi:
  • Tocurile n-au fost indeajuns de mici, tot m-au durut picioarele;
  • Trena mai mult m-a incurcat decat mi-a facut placere; mai ales pe saracu Claude care a trebui sa mi-o prinda tot timpul cu ace minuscule de siguranta;
Concluzii: A fost o zi pe cat de frumoasa pe atat de obositoare. Dar a meritat, avem o pereche de fini foarte simpatici.




2 comentarii:

Irina spunea...

Excelent! Era să mă înec cu o bucată de măr când am ajuns la secţiunea "călcare de trenă"!

Ce-i aia bătutul bradului?

Nu vrei să experimentezi falia spaţio-temporală iscată de două mirese care se văd :))

Nici mie nu-mi place faza cu jartiera...

Da' tu stăteai în grămezile de domnişoare? Eu la voi la nuntă cred că a fost una din cele 2 ocazii când am stat, şi asta pt că de fiecare dată m-au chemat miresele. Că altfel...

Epomuletz spunea...

Hehe!
O traditie, tine tot de un fel de anuntare de nunta. Kinda silly daca ma intrebi pe mine.

Am vrut sa experimentez dar mi-a fost mila de cealalata mireasa.

Ooo da! Crezi ca altfel mai reuseam eu sa ma marit?!