Nunta nr 1

Data: 23 mai 2009
Locatie: Ploiesti, restaurant Tiara (foarte apreciat si pe buna dreptate)
Personaj: mireasă
Caracteristici: Rochie albă, perd... voal pe cap, steluţe în ochi (de la emoţii), buchet de flori albe în mână
Vremea: A dat o ploaie de dimineaţă, cât să se mai răcorească, în rest soare, cald şi nori pufoşi (făcusem comandă specială pentru ei);
Descriere generală:
Din fericire şi pentru că aşa am vrut noi, totul a început în jur de ora 16 cu plecatul într-un parc pentru poze (numai mirii şi naşii, au apărut pe parcurs şi cavalerul & domnişoara de onoare). A trebuit să mă obişnuiesc cu exclamaţii de genul: "Mamă, uite o mireasă!" Pozele au fost cât de cât originale, la un moment dat Claude a sărit peste un tufiş (spre distracţia naşilor şi a mea) ca să ajungă la mine.
Apoi am plecat la restaurant, unde Daniela era în fibrilaţii cu aranjarea cardurilor de masă, dădea ordine în stânga şi-n dreaptă (şi tot degeaba :p). Am luat camera mirilor în primire, unde eu şi Ramona (naşa) ne-am mai dezmorţit puţin picioarele. A venit Cami să mă pupe, ne-am îmbrăţişat şi ne-au dat lacrimile la amândouă. Ufff!
Ne-am regrupat şi am pornit 2 câte 2 la biserică, unde în curte ne aştepta o grămadă de lume, din care cunoşteam cam 95%. Am aşteptat să se termine slujba curentă, m-am pitit de mireasa ailaltă, deşi nu văd utilitatea obiceiului.
Am urcat treptele bisericii, ne-a organizat preotul în ce formaţie trebuie să intrăm. Am intrat. Ne aştepta, în stânga altarului Dna Georgescu, de la Starea Civilă. A spus Claude un "Bineînţeles că da" şi eu un "Da" hotărât, după care am semnat şi gata! În ochii statului eram căsătoriţi. A început şi slujbă religioasă. Aici nu mai ţin bine minte, ştiu că mi-a plăcut corul. Au fost 3 preoţi. Ne tot poza/filma lumea. Mă dureau picioarele şi spatele de nu mai puteam, îi invidiam pe prietenii care stăteau jos şi ne făceau bezele. Încercam să zâmbesc cât mai mult să nu apar în suferinţă în poze, mai ales că nici mie nu-mi plac miresele încruntate. Mă uitam din când în când la Claude şi la ai noştri şi ei emoţionaţi. Apoi ne-au unit mâinile drepte şi ne-au zis să rămânem aşa tot restul slujbei (cu plăcere). Îl opream pe Claude care tot dădea să-şi facă cruce :p Eh, nu intru în toate detaliile slujbei, cert este că la un moment dat s-a terminat şi Ramona zice că fost cea mai lungă slujbă ever. Mă uit de curiozitate la ceas: era ora 9, începusem pe la 8 fără un sfert. Wow! A urmat prima rundă de pupături. Am ieşit. Ne-au făcut poze pe trepte, deja se întuneca.
Am fugit la restaurant. Runda 2 de pupături. Agitaţie mare. Dani era disperată că se lua lumea la ceartă unde să stea, căci din păcate au venit toţi buluc şi nu s-a mai respectat nici o organizare. Eh! Dar până la urmă găsim pentru toţi un loc. Executăm şi valsul mirilor şi deja emoţiile mai dispar.


"Tradiţii" respectate:

• intampinatul nuntaşilor cu şampanie şi pişcoturi
• intratul la restaurant sub ştergar ţinut de mama soacră ;
• valsul mirilor (am reuşit să nu fac nici o greşeală vizibilă);
• furatul miresei (răscumpărare: pufuleţi, pufarine + o sticlă de rom);
• dansul cu tatăl miresei (mi-am ţinut cu greu lacrimile în frâu) ;
• tăiatul tortului şi mânjirea cu frişcă (o nu! hai acum şi la naşi) ;
• aruncatul buchetului; bonus pentru nimerirea în capul a cât mai multor domnişoare ;
• desfăcutul voalului pe melodia aia de bocit + legat bandană cu capete de morţi :p
  

Sentimente şi trăiri: Toată ziua am avut o senzaţie de ireal. Mă simţeam ciudat când se uita lumea la mine. Am fost stresata la început de seară, la restaurant când trebuiau făcute un milion şi una de lucruri în paralel. Mai târziu îngrijorată că poate lumea nu se distrează, din fericire m-am mai liniştit şi m-am ocupat şi de distracţia mea. Eh şi o mare fericire mai ales când mă uitam în ochii lui Claude şi vedeam şi la el acelaşi lucru. Desi am petrecut pana in zori de zi, mi s-a parut ca durat foarte putin. O parte din mine zicea ca bine ca am scapat de toata nebunia, in schimb celalalta parte ii dadea peste mana si zicea ca mai vrea :)

Întâmplări hazli şi momente faine:

• In biserică, după ce se termină slujba, ne pune preotul sa trecem pe la icoane sa ne închinăm și sa le pupam, lucru pe care nu l-am facut ad-literam, pentru ca nu am chef sa pun gura unde au pus-o zeci de mii de babe sau mai stiu eu ce, nu ma spuneti, nu? Asa, si cand ma inchinam eu de zor si ma prefaceam ca pup icoanele, se aude un zguduit si un tremurat de geam, amuzata ma uit la Claude care tocmai pupase chiar prea bine o icoana.
• Valsul mirilor, deşi amețisem bine de la atâta rotit pe ring, mi-a plăcut mult;
• Episodul rock lansat cu Cargo-Călare pe motoare, unde îl văd pe Claude la un moment dat în genunchi în mijlocul ringului cântând de zor :D
• Cântările celor de la Old News, la final acompaniaţi şi de naşul, Mendoza, la muzicuță :)
• Un nuntaş din partea familiei Banu, semăna leit şi la faţă şi la dans cu tataia meu, încât multe rude de ale lui s-au dus să-l salute, până să-şi dea seamă ca l-au confundat
• O mătuşă s-a dus la biserică la slujba dinainte şi nu şi-a dat seamă că nu eram noi, decât când era cât pe ce să pupe mireasa
• Tibi (deşi o neagă vehement, are mulţi martori) a căzut pe scenă, agăţandu-se de piciorul cameramanului;
• Momentul artistic oferit de restaurant: 3 gagicute foarte sexoase au dansat 3 dansuri care au "înfierbântat" atmosfera mai ales în rândurile bărbaților. Nu stiu ce-i apucase asa dintr-o data pofta de facut poze?! :D Ca sa nu mai zic de privirile de a dreptul sugestive cu care urmareau "artistele";
  

Invataturi si sfaturi:

1. Planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ;
2. Aranjamentul nuntasilor la masa nu e respectat de nimeni asa ca nu se merita sa te stresezi cu el.
3. Nu uita bautura in masina.
4. Nu incerca sa mutumesti pe toata lumea. Clar nu vei reusi.
5. Si cel mai important: NU PURTA PANTOFI CU TOC!!! Mai ales daca nu esti obisnuita.
   

Concluzii: A fost într-adevăr o zi de neuitat, nu pot sa spun ca cea mai frumoasa din viata, pentru ca au fost foarte multe frumoase și sunt convinsa ca vor mai fi, în schimb a fost cea mai importanta.